25 de ani si 3 luni: atat a fost nevoie ca sa cresc mare si sa ma las de horoscop.
Pe care-l citeam cu aviditate, si de care ma si temeam – Â ca ma poate influenta prin puterea propriei mele sugestii (citesc ca o sa mi se intample ceva rau, si asta chiar ajunge sa mi se intample).
Da’ nu ma puteam opri din citit, dintr-o superstitie foarte adanc inradacinata…
Pana cand am inteles: viitorul e mult prea valoros ca sa se poata vinde asa ieftin. Sa dai doar cateva zeci de lei pe o revista, sau cateva clickuri catre un site, asa de mic sa fie pretul cu care ti se reveleaza viitorul?
E interesant ca acest argument nu ataca problema de fond (destin imutabil, superstitie, resemnare etc.), ci doar o pune intr-o lumina noua: daca ar fi sa fie, stiinta despre ce va fi in viitor nu s-ar vinde atat de ieftin! N-ar fi pe toate gardurile!
Adio citit ultima pagina din Click/Ring peste umarul colegilor de metrou! Adio oprit din ce faceam ca sa ascult horoscopul la radio! Adio rasfoit Formula As a maica-mii ca sa gasesc horoscopul pe 2009! Sunteti prea ieftine pentru ca viitorul pe care il prevedeti sa fie autentic!
Nu urmaresc in general horoscop-ul dar nu ma pot abtine sa nu ma uit cand il vad pe undeva. Desi in urmatoarele 2-3 minute uit ce am citit.
… O mai tineti minte pe Netty Sandu? Am verificat, inca prezinta horoscopul, dupa 100 de ani! :)
@marius: mie tocmai de-aia mi-e frica, ca n-am sa uit ce-am citit! Si ca o sa imi ramana acolo in minte pe corpii subconstienti :D
Da-e ok, ca de-acuma m-am lecuit :)