Despre tehnica Pomodoro de time management au scris altii mai bine decat am eu chef s-o fac. Eu vreau doar sa va spun care e cel mai mare folos pe care il obtin eu din Pomodoro.
Te obliga sa definesti precis ce vrei sa faci
Inainte sa porneasca cronometrul, programul ma obliga sa scriu ce am sa fac in cele 25 de minute. Acest mic detaliu e formidabil!
Daca imi propun “sa lucrez la kalydent.ro“, am toate sansele sa pierd vremea doua ore. Daca insa imi propun “sa fac butonul de programari online mai mare-vizibil-rosu”, deja am ajuns la ceva concret de facut. Acel “next action” din GTD. Si cand devin concret devin productiv. Multumesc, program cu nume italian caraghios!
Cand e util
Aceasta tehnica e utila cand ai o treaba care nu ti-e perfect clara. Adica mai tot timpul:
- Proiecte care derapeaza pentru ca le crezi prea mari. “Sa fac un agregator de reduceri” e cu siguranta ceva greu si mult. Dar “sa parsez feedul de pe groupon” e ceva simplu si rapid. Si e primul pas. Apoi urmeaza altul, la fel de simplu si rapid. Nu te mai gandesti ca faci ceva coplesitor, ci te concentrezi pe lucrurile mici, care chiar misca treaba inainte.
- Lucruri pe care le amani pentru ca sunt vagi. Nu e neaparat vina ta. Poate ca inca nu stii ce vrei sa faci, si asta e ok. E usor sa nu faci nimic cata vreme ramai in incertitudine. “Ar cam trebui sa ma apuc sa ma gandesc la cum s-ar face X” NU te ajuta sa muncesti. “5 motive pentru care X va fi mai bun decat concurenta”? Asta deja e clar, si - bonus! – te ajuta sa iti faci un plan.
- Lucruri pe care inca nu le-ai planificat. Aici e simplu. Iti propui “sa fac planul pentru X”. Si gata.
Ma opresc aici, ca au trecut deja 25 de minute :)
Iar o sa iasa un articol lung.
Nu imi mai amintesc nicio carte pe care am citit-o pe telefon. Am un smartphone cu ecran mare (iPhone) pe care am citit cateva carti foarte interesante:
- Predictably Irrational, (Dan Ariely);
- Blink si Tipping Point, (Gladwell);
- Cum sa te lasi de fumat (Carr);
- si alte cateva.
NU IMI MAI AMINTESC APROAPE NIMIC DIN ELE!
Azi dimineata m-a lamurit Jakob Nielsen: de ce intelegem mai greu ce citim pe mobil.
Ca experiment, au dat oamenilor sa citeasca un text: unii pe ecran de calculator, altii pe ecran de smartphone. Apoi au masurat cat inteleg oamenii din ce au citit. Cei care au citit pe un ecran mic au inteles mult mai putin din ceea ce au citit, cam jumatate!
Cine a citit pe un ecran mic, a inteles de doua ori mai greu. De ce?
Ecranul e mic
Ai mai putin context, uneori nu intra nici macar o fraza intreaga. Daca autorul face referire la ceva din paragraful precedent, nu il ai sub ochi, trebuie sa rasfoiesti, sa dai “pagina” inapoi. Care e mai greu decat pare. Sa va explic.
De fapt nu poti rasfoi
Ca sa rasfoiesti ai nevoie de .. foi! Pe telefon nu ai foi. Datul paginii dureaza fix 0.75 secunde. Daca dai 3 pagini, dureaza 3*0.75 secunde. Nu poti rasfoi cu precizie. E dificil si contraintuitiv sa tii minte “unde erai” si sa te intorci. E greu sa pui semne de carte.
Frunzarim foarte des. Mi-am dat seama de asta abia cand nu am mai putut sa o fac confortabil. Sute de mii de ani de evolutie ne-au dat degete opozabile, cu care putem face munca de precizie in controlul paginilor. Cand rasfoiesc pe telefon (asta e valabil si pe Kindle/iPad, nu doar pe telefon), sunt ca pisica mea incercand sa deschida frigiderul: cel mult rudimentar.
Nu exista ancore fizice
Unele readere (sau unele formate de carti electronice) nu au pagini, sunt in format fluid: textul curge incontinuu, fara delimitari arbitrare cum ar fi paginile. Astfel se anuleaza ancorele atat de familiare (“era pe pagina din dreapta sus, mai spre inceputul cartii” etc.)
Chiar daca exista pagini, ele sunt de regula prea mici ca sa incapa suficiente idei pe ele. Ideile, frazele, cuvintele memorabile raman o abstractiune in loc fie asezate intr-un loc fizic (“acolo”). Eu cred ca si asta conteaza.
e-Cartea nu mai are coperti colorate care sa o identifice pe noptiera. e-cartea nu are nici miros si nici textura, lucruri care creaza inconstient ancore pentru a memora mai usor ce citim. Asa am fost obisnuiti de mici.
Ce se poate face?
Un ecran mai mare rezolva problema fundamentala, cea a contextului absent pentru ca nu e sub ochi. iPad, Kindle etc. au deja ecrane comparabile cu paginile obisnuite de carte.Insa asta nu rezolva problema rasfoitului…
Cred ca ebook readerele vor evolua, dar la fel se va intampla si cu autorii de carti destinate mediului electronic. Isi vor adapta scriitura:
- vor adauga mai multa redundanta in text
- vor recapitula mai des ca sa nu il oblige pe cititor sa navigheze
- vor folosi mai multe imagini
- vor invata din lectiile paginilor web
- poate chiar vor introduce micro-teste din capitol in capitol, ca sa ajute la sedimentarea ideilor: “De ce e greu sa intelegi ce citesti pe telefonul mobil? Are _____ prea mic si nu poti sa _____.”
Cat despre readere, cred ca vor introduce noi metode de a rasfoi. Poate chiar ceva cu feedback tactil. Poate vor permite hyperlink-uri in carti. Poate iti vor afisa coperta cartii timp de 4 secunde inainte sa te lase sa citesti. Poate ca vor mirosi a carte noua, mmmm! Poate ca nu vor permite formatul fluid, ci doar pe cel paginat. Poate isi vor dubla suprafata, ca o carte care se deschide si are 2 lcd-uri in loc de pagini.
Intrebarea e: cum vor considera copiii nostri ca e cel mai normal sa citeasca?
Oferta pe care n-o pot refuza pe golden deals.
Sun la numarul de telefon al ofertantilor, chitit sa aflu daca e pe bune sau nu.
Raspunde un accent de Ardeal. Incredere instanta. N-are cum sa fie teapa: cum sa te minta cu accentul ala?
Cautam informatii despre Tabata. Pe net. Da, am incercat si Blekko, nu doar Google si Bing. Ce erau majoritatea linkurilor gasite:
- eHow, ezinearticle si restul: paduchii internetului;
- Situri care vand carti pe teme similare si au bagat articole scrise doar pentru SEO: vanzatorii slinosi;
- Situri de cacat, irelevante, care se bazeaza pe ciclul “seo” (prost inteles)-unici-reclama. Sictir! Aveau toate acelasi articol, preluat ad litteram de la o sursa (pierduta printre miile de cópii). Smegma internetului;
- Cateva forumuri, ratacite, cu informatii decente, dar scrise de oameni despre care nu stii daca sunt competenti sau papagali, ba mai rau, nu stii daca sunt partinitori sau nu.
Am gasit ce cautam (informatie corecta de la cineva cu reputatie aparent buna si aparent impartial), dar a durat zeci de minute! Biblioteca aia virtuala, intotdeauna de ajutor? Hai sictir! Mai degraba o mlastina plina cu toate scursorile si mazga. Oamenii au mult mai putina incredere in informatia gasita pe net acum, decat acum cativa ani.
Ca sa gasesti ceea ce cauti, pe net, trebuie sa investesti un efort cognitiv mult mai mare. Sa judeci, sa evaluezi, sa filtrezi, sa compari, sa tii minte. Sa fii sceptic e un efort intelectual. Nu mai poti avea incredere in nimic pe net. Nu ma plang, doar constat si ma adaptez.
Prevad ca, sub o forma sau alta, va aparea Internet 2, pretinzand sa rezolve problema asta. Dar cum? Si o sa avem incredere in el?
Naveta spatiala Discovery a decolat azi pentru ultimul ei zbor in spatiu, de 11 zile, dupa care va iesi la pensie.
Din 1984 pana azi, Discovery a iesit din atmosfera de aproape 40 de ori si a parcurs in total 230 de milioane de kilometri. BBC zice ca “asta e mai mult decat distanta de la Pamant la Soare”. Respect maxim pentru cea mai excitanta tehnologie creata vreodata de om.
Si totusi, distanta asta colosala zburata in total de naveta spatiala, care se invarte in jurul pamantului de 15 ori pe zi, e… exact 12 minute lumina. Adica 0,000005 din distanta pana la cea mai apropiata stea (Proxima Centauri, 4.2 ani lumina).
La viteza ei maxima, lui Discovery i-ar trebui 160.000 de ani (plus sau minus ceva maruntis) ca sa ajunga pana la Proxima Centauri.
o suta saizeci. de mii. de ani!
Pe asta cine il mai debugheaza?
Am gasit pagina Coca-Cola pe Facebook, si am depistat o mica problema. O vedeti si voi?
Rezolvarea:
Zero virgula douascinci?! O sticla de 0.25 de cola iti ajunge fix pe o masea. E cat bei dintr-o inghititura. E aperitiv. E cat bei din din sticla mare de 2 litri la inceput cand o deschizi. Cand au la terasa doar cola de 0.25, comand mai multe odata. Pagina corecta de facebook ar trebui sa arate asa:
Maddy, ce parere ai? Vezi ca beau “cola lights”, cum zice vanzatoarea de la butic, deci nu tine argumentul cu zaharul :)
Experiment
Aceeasi bautura energizanta. Ceva red bull.
La jumate din oameni le-au dat-o la pretul standard.
Celorlalti le-au dat-o la reducere si le-au spus: “e la super discount”.
Le-au dat apoi niste teste (logice) identice. Aia care au platit mai multi bani pe aceeasi bautura au devenit mai alerti decat ceilalti, care o luasera la reducere.
(Din cartea lu Dan Ariely – Predictably Irrational)
Cafeaua, la mine
Aceeasi cafea, aceeasi concentratie, acelasi espressor.
Daca e dulce (zahar sau indulcitor), nu are niciun efect. Daca e amara, ma tine in priza.
Geniala mintea asta a noastra!…
In Google Reader sunt mai multe butoane la fiecare articol: like, share si add star. Nu stiu, nu mi s-a explicat niciodata care e diferenta intre ele. Eu le apas pe toate deodata cand imi place un articol, ca sa fiu sigur.
