Si mai vad pe cate unu ca incepe “Salut”. Eu, fireste, nu [...]]]> Tin messenger-ul deschis mai tot timpul. Porneste cand porneste si calculatorul.
Raspund rar, la putina lume. Pentru ca de obicei nu merita. Nu tu, tu esti special. Tie iti raspund tot timpul. A, atunci? atunci nu eram in birou, de-aia.. da, da…

Si mai vad pe cate unu ca incepe “Salut”. Eu, fireste, nu raspund. “Esti?”. Iar nu raspund. “Ce mai faci?”. Continui sa ma scobesc in nas. De obicei vad tot monologul mult mai tarziu. Perseverentul continua cu “voiam sa te intreb ceva”. Eu deja sunt la buda. “Da vad ca nu esti…”

PAI SIGUR CA NU SUNT DACA N-AI FACUT NIMIC SA IMI ATRAGI ATENTIA!

Sa te invat: am o perioada de atentie de 3 secunde, si maxim 6 cuvinte! Si atat e mult pentru tine, oricum! Daca le-ai irosit, m-ai pierdut. N-o sa mai revin in fereastra ta. Altfel mi-as pierde ore bune pe zi vorbind pe messenger.

E simplu. Esti cea mai frumoasa femeie din lume? Esti cel mai bogat om din lume? Esti desmnat personalitatea interesanta a secolului? Daca aduni 3 de “nu”, incearca sa imi captezi atentia din primele cuvinte. Altfel o sa imi fie lene sa iti raspund. Nu ma deranjezi scriind ceva la obiect, ma deranjezi mult mai mult daca scrii umplutura de curtoazie. Nu suntem la curtea lu Ludovic.